• Cataracta - între mit și realitate

    Termenul de cataractă provine din grecescul „Katarraktes”și se referă la orice opacitate apărută la nivelul cristalinului, care este în mod normal aproape complet transparent.

    Read more...
  • Sindromul de ochi uscat

    Soluții care te scapă de sindromul de ochi uscat

    Una dintre cele mai frecvente probleme oculare este sindromul de ochi uscat. Acesta poate apărea atât la tineri, din cauza activității îndelungate la calculator, dar frecvența crește tot mai mult din cauza înaintării în vârstă.

    Read more...
Friday, 08 January 2016 08:33

Cele mai frecvente boli de inimă

Rate this item
(0 votes)

cum le recunoști și din ce cauze apar?

1. Infarctul, urgență medicală  

Infarctul miocardic acut, numit frecvent și atac de cord, este o afecțiune amenințătoare de viață, fiind o urgență medicală. Infarctul reprezintă prima cauză de mortalitate la adulții peste 40 de ani.

Pentru că a beneficiat de progrese terapeutice considerabile, începând de la intervenția de urgență în unități de terapie intensivă coronariană până la noi tratamente imediate și secundare, rata mortalității prin infarct miocardic a scăzut de la 30-50% la 10%, în ultimii 30 de ani.

Cum apare infarctul? Infarctul survine odată cu întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Pentru a se limita moartea (necroza) mușchiului inimii, este nevoie de intervenție medicală de urgență. Fiecare minut contează, spun medicii. Cu cât va fi restaurat mai rapid fluxul care hrănește inima, cu atât suprafața infarctului este mai redusă. Dacă se intârzie intervenția mai mult de 3-6 ore, leziunile inimii devin ireversibile.

Principala cauză a infarctului este ateroscleroza, boală manifestată prin depuneri de grăsimi (plăci de aterom) la nivelul vaselor de sânge și îngustarea acestora.
Ateroscleroza este favorizată de fumat, colesterol, diabet, hipertensiune arterială, obezitate, antecedente familiale.

SENZAȚIA DE GHEARĂ ÎN PIEPT

Infarctul miocardic acut se manifestă de obicei prin: durere bruscă și puternică în piept, în mod specific difuzând spre brațul stâng sau partea laterală stângă a gâtului, senzație de sufocare, greață, vărsături, palpitații, transpirații reci și neliniște. Adeseori, pacienții descriu o senzație de moarte iminentă. Femeile pot avea mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiind senzația de sufocare, slăbiciunea, o stare de disconfort abdominal și oboseală inexplicabilă. În aproximativ un sfert din cazuri, infarctul miocardic este „silențios“, fără durere în piept sau alte simptome.

2. Tulburările de ritm cardiac

Tulburările de ritm cardiac sau aritmiile reprezintă dereglările în ritmul normal al inimii. Orice abatere de la ritmul normal al inimii (una sau mai multe bătăi suplimentare precoce sau pauze în ritmul normal) poate fi catalogată ca aritmie cardiacă. Aritmiile sunt de mai multe tipuri și pot fi catalogate în funcție de numeroase criterii. Printre principalele aritmii se numără: tahicardia (puls peste 90 de bătăi pe minut), bradicardia (puls sub 60 de bătăi pe minut), extrasistolele, fibrilația atrială, flutter-ul.
Aritmiile au mai multe cauze: cardiopatia ischemică, boli valvulare, hipertiroidie, insuficiență respiratorie, dezechilibre hidroelectrice, consum de alcool, fumatul.

PALPITAȚII, PULS ANORMAL

În general, toate formele de aritmie se manifestă prin simptome asemănătoare: palpitații, anxietate, oboseală, suflu greu. Tulburările de ritm cardiac pot să nu fie simțite deloc sau dimpotrivă pot duce chiar la pierderi de conștiență. Aceste sincope apar atunci când pulsul este sub 20 de bătăi pe minut sau peste 200 de bătăi pe minut. Sunt situații care necesită de asemenea intervenție medicală de urgență. În general, starea de conștiență revine imediat ce pacientul este culcat pe spate, eventual cu picioarele ridicate pentru a reda debitul necesar de sânge în creier. Există și riscul de oprire a inimii fiind necesare măsuri de reanimare (masaj cardiac și respirație artificială, defibrilare etc.).

3.Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiac reprezintă un sindrom complex care duce la incapacitatea cordului de a pompa sufficient sânge pentru a acoperi necesitățile organismului. Cea mai frecventă cauză de insuficiență cardiacă în țările dezvoltate este boala cardiac ischemică, manifestată în principal prin infarct miocardic (moartea unei părți a mușchiului inimii cauzează scăderea funcției de pompă).

Hipertensiunea arterial netratată duce în timp la îngroșarea mușchiului cardiac și apoi la mărirea inimii, ceea ce afectează funcția acesteia. Bolile valvulare (stenoza sau insuficiența aortică, stenoza sau insuficiența mitrală), în formele lor severe și prelungite, duc la suprasolicitarea și mărirea inimii. Defectele cardiac congenitale netratate sau corectate insuficient în copilărie, cardiomiopatia, aritmiile, diabetul zaharat, ateroscleroza, excesul de colesterol, obezitatea sunt alte cauze ale insuficienței cardiace.

Bolile cardio în România

Insuficiența cardiacă este o boală gravă și complicată întrucât rezultă dintr-o boală de inimă preexistentă, necesită tratament complex și evoluează spre stadii din ce în ce mai grave, mai puțin sensibile la tratament, în final conducând la deces prin moarte

OBOSEALĂ, RESPIRAȚIE GREA

Cel mai frecvent, pacienții cu insuficiență cardiacă acuză: senzație de respirație grea la efort sau în repaus, astenie, oboseală, durere toracică (mai ales la cei cu cardiopatie ischemică), palpitații (perceperea bătăilor inimii), tuse (în special noaptea sau la efort), iar în formele grave și prelungite de insuficiență cardiacă apar scăderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, senzație de greață (sunt cauzate de acumularea de lichide în intestine și ficat).

Energie din super-alimente verzi

Read 1533 times Last modified on Friday, 08 January 2016 08:58
More in this category: « Hipertensiunea Moartea subita »

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

© 2014 DoctorulMeu. All Rights Reserved