• Cataracta - între mit și realitate

    Termenul de cataractă provine din grecescul „Katarraktes”și se referă la orice opacitate apărută la nivelul cristalinului, care este în mod normal aproape complet transparent.

    Read more...
  • Sindromul de ochi uscat

    Soluții care te scapă de sindromul de ochi uscat

    Una dintre cele mai frecvente probleme oculare este sindromul de ochi uscat. Acesta poate apărea atât la tineri, din cauza activității îndelungate la calculator, dar frecvența crește tot mai mult din cauza înaintării în vârstă.

    Read more...
Tuesday, 23 February 2016 07:41

Cum îţi poți ajuta copilul

Rate this item
(0 votes)

să treacă mai uşor peste perioada divorțului

Divorțul este una dintre marile cauze de stres survenite de-a lungul vieții unui om, alături de moartea unei persoane dragi sau pierderea locului de muncă.

În cazul în care în familie există și copii, situația devine mult mai complexă și necesită o abordare atentă care să țină cont în primul rând de siguranța și binele emoțional al copilului.

Patricia Stan
Psiholog clinician
Tel. 0728 196 242
e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
psihologpatriciastan.com

Într-o familie cu copii, adulții au două mari roluri sociale: rolul de soț/soție și rolul de mamă/tată. Indiferent de felul în care cei doi foști soți aleg să mențină legătura sau nu, rolurile de mamă și tată rămân neschimbate și acest din urmă rol al fiecărui adult trebuie facilitat, sprijinit și încurajat de celălalt părinte față de copil. În realitate, însă, lucrurile se pot petrece și altfel. Prinși în propriile emoții, adulții ajung să își dorească ștergerea partenerului din amintire și din viața lor. Uneori neintenționat, alteori intenționat, partenerii de cuplu ajung să se comporte față de copil în feluri în care îi transmit acestuia că celălalt părinte nu mai trebuie să existe pentru el și trebuie să-l uite, sau a făcut niște lucruri atât de îngrozitoare încât nu mai merită pomenit, amintit sau vizitat.

Alienarea parentală, o formă de manipulare a copilului

În literatura de specialitate se vorbește despre conceptul de „alienare parentală”. Alienarea parentală reprezintă rezultatul procesului de manipulare a copilului de către unul dintre părinți, prin care acesta ajunge să afișeze frică față de părintele alienat, lipsă de respect, ostilitate și discreditare a acestuia nejustificate. Există o serie de comportamente de urmărit atunci când se dorește stabilirea prezenței sau nu a alienării parentale: alianța pe care copilul o face cu unul dintre părinți (părintele alienator) și respingerea totală a celuilalt părinte (părintele alienat) fără a avea o justificare reală, denigrarea continuă a părintelui alienat, acuzarea părintelui de neglijență sau abuz, lipsa de ambivalență în a-l idealiza și considera întru totul bun pe părintele alienator și în a-l discredita și considera întru totul rău pe părintele alienat, absurditatea sau inconsistența argumentelor aduse de copil pentru a justifica respingerea părintelui, lipsa de vinovăție față de părintele respins. Ce este important de reținut aici este faptul că toate acuzele pe care copilul le aduce părintelui alienat sunt nefondate.
 
În  momentul de față, alienarea parentală este considerată un abuz din partea părintelui alienator asupra copilului și efectele țin de:  stima de sine scăzută sau dispreț față de propria persoană,  lipsă de încredere în ceilalți, depresie, anxietate, o vinovăție accentuată legată de respingerea părintelui alienat,  stres  post-traumatic, iar pe termen lung există riscul ca acești copii, deveniți părinți la rândul lor, să devină ei înșiși alienați față de propriii copii.

Anxietate, furie, șoc

În condițiile în care însă divorțul se desfășoară într-o atmosferă conciliantă, în ciuda opiniei larg răspândite, divorțul poate să nu aibă efecte marcante asupra copilului pe termen scurt sau pe termen lung. O teamă mult răspândită este aceea conform căreia copiii care au trecut printr-un divorț nu se vor bucura de relații de cuplu satisfăcătoare și nu vor putea să-și întemeieze sau să mențină o familie. Cercetările din domeniu au arătat că numai un număr mic de copii experimentează efecte majore pe termen scurt și lung; în realitate, imediat după divorț, mulți copii experimentează simptome de tipul anxietății, furiei, negării sau șocului, care însă se diminuează până la sfârșitul celui de-al doilea an de la aflarea veștii. Un lucru esențial este că: pe măsură ce conflictul dintre părinți este mai intens și copilul este expus acestui conflict, cu atât copiii prezintă mai multe simptome de tipul celor amintite mai sus. 

Trebuie să știi

Alături de îngrijorările referitoare la efectele pe care divorțul le-ar putea avea asupra copiilor, părinții sunt, de asemenea, îngrijorați cum anume să le comunice acestora vestea. Françoise Dolto – psihanalistă de origine franceză, le recomandă părinților să comunice împreună vestea copilului, într-un spațiu securizant și odată ce decizia este fermă. Este important să îi fie comunicat copilului, că  deși se despart, părinții nu regretă că au fost căsătoriți, întrucât din căsătoria lor a luat naștere copilul; de asemenea, acesta trebuie asigurat că își va vedea fiecare părinte în continuare, că niciunul dintre ei nu îl va părăsi și că îi vor fi mereu alături.

ÎNTREABĂ PSIHOLOGUL

Comportamentul copilului tău te îngrijorează? Vrei să fii un părinte mai bun? Ai o problemă care te frământă? Psihologul nostru te ajută cu sfaturi! Scrie-ne un email la: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. sau pe adresa redacţiei: Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 3, etaj 1, camera 4, Sector 5, Bucureşti. Poţi lăsa mesajul tău şi la telefon: 021/528 02 92.

INTRĂ ÎN DIALOG CU NOI!

 

Read 1678 times Last modified on Tuesday, 23 February 2016 09:03
More in this category: « Alaptatul Recuperarea pediatrică »

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

© 2014 DoctorulMeu. All Rights Reserved